36. Tăcere apăsătoare

Număr zile, număr nopți
Penița slove vrea s-aștearnă
Dar viața trece ca un hoț
Și tăcerea vrea s-o cearnă

Tăcere convertită în cuvinte nerostite
Cu sfială așternute pe hârtie
Vise ocolite și pierdute
Păstrate în a amintirilor cutie

Tăcere sumbră ce ucizi sinceritatea
Povară grea ne-aduci pe umeri
Când ascuzându-ne după o perdea
Ne adâncești și mai tare-n temeri

Ne pui pe gură al tău lacăt
Mistuiți în răzvrătitul duh
Tăcere de ai fi doar în treacăt
De te-ai risipi mai repede-n văzduh

Dar tu stai atât de apăsătoare
Sub a tale lanțuri cu zale grele
Ne zdrobești precum o floare
Sfâșii și din carne și din piele

Ești potir cu bautură pelină
Și mulți te sorb cu atâta patos
Iar tu îi străpungi direct în inimă
Dezlănțuind necontrolatul haos.

Oh, de ai putea fi ocolită mai ușor
Și-n locul tău să fie numai vorbe de iubire
Atunci s-ar prăpădi și omul muritor
Cu o inimă curată ca-n pruncie.

By Anda R <><
07.06.2020
©Copyright reserved©

35. Grădina cu buruieni

Treci și tu… și trec și eu
Prin gradina vieții sinusoasă
Câte o buruiană rupi mereu
Otrăvit de a ei angoasă

Te reții lângă un iaz cu nuferi
Cumpănind la ce va să fie
Speri să uiți de tot ce suferi
Înnecând urâta reverie

Pe poteca îngustă care urcă
Sunt petale… dar și spini
Acolo se târăște o napârcă
Deghizată-n oamenii haini

Speranța are poama mălăiață
Amăgind cu mireasmă și savoare
Însă amăreala abundă de o viață
Menținând a sa paloare

Amuțit și trist calci gradina aridă
Te frângi ca salcia spre mal
Căci zilele au gust de aguridă
Iar mierea nu abundă ca un val

De aș putea să-ți spun durerea
Iar tu de ai vrea să mi-o alini
Oprește-mă te rog pe aleea
Cu trandafirii fără spini

by Anda R. <><
30. 06. 2020
©Copyright reserved©

34. Iubește-mă mereu.

Adorm blajin pe pieptul tău
Și afară plouă mocănește
Lângă tine uit de tot ce-i rau
Iar ațipirea ni se adâncește

Aș coborâ în visul tău puțin
Să dansam în lanul de lavandă
Tu să admiri pasul meu divin
Eu din iubire să îți fac ghirlandă

Să alergăm în roua infinită
Nici când să nu-mi mai amintesc
De neputința ce mă ține țintuită
În realitatea ce cu tine o trăiesc

Dar ploaia insistă la fereastra noastră
Să spulbere blestemata utopie
Ce a încolțit ca floarea-n glastră
Ca mirajul unui puf de păpădie

Somnul tău e dulce și liniștit
Fie-ți visele cu pace pline
Un „te iubesc” spui mormăit
Și mă strângi mai tare lângă tine

Și adorm cu vocea ta în gând
Odihnindu-mi trupul ologit
Gândul că mă iubești așa cum sânt
Mi-ajunge și aici și-n  infinit.

By Anda R. <><
22.06.2020
© Copyright reserved ©

33. Nu mă mai rănii ploaie

Coboară noaptea și plouă în surdină
Și mă cuprinde un dor amar
Mistuită inima îndelung suspină
De doruri ce zac închise într-un sertar

Te prelingi pe chipul meu plâns
Și-mi ascunzi lacrima ce curge
Să-mi furi un neobrăzat surâs
Către cereasca boltă care plânge

Prin bălți m-aș avânta cu tot cu roți
Dar… Abia de se mai udă câte o spiță
Eu visez cum intră apa în saboți…
Iar tu-mi ascunzi lacrimi de neputință

Vrei să-mi speli inima de dor… cu apă?
Și să alungi vechile stihii…
Dar ea rămâne ca de piatră
Sub picturii tăi reci și zglobii

Și stai și cânți la geamul meu
Romanțe ce sună atât de absurd
Absorbită-n culori de curcubeu
E liniște-n urechea mea de surd

Un strop s-a prelins de pe o frunză
Oh, cât aș vrea pe toți ca să îi gust
Să atingă și a mea arsă buză
Să mă îmbăt cu al bucuriei must.

Dar sunt doruri ce stau bine în sertar
Le știu… Dar cheia o țin doar eu
Tu ramai doar o ploaie de mărgăritar
Lovind cu fiecare strop în sufletul meu

By Anda R. <><
18. 06. 2020
©Copyright reserved©

32. Un grăunte de nisip

Când voi privii azurul mării
Golise-va paharul întristării
Iar de vine valul înspumat
Eu n-am să mai fiu împovărat

Infinitul cel albastru și tăcut
E ca durerea peste care am trecut
Totul este trecător
Precum adâncul apelor

Pescărușii cântă către asfințit
Imnul durerii ce tocmai s-a sfârșit
Strălucirea argintată a mării
O va risipi corabia uitării

Vorbește marea…tace marea și o înghite zarea
Să-mi țip durerea… ? Se lasă TĂCEREA…
De acum, fi voi călător pe un cocor
Spre Tărâmul de care mi-e atât de dor

Trag adânc aer în piept
Vântu’ mângâidu-mă pe creștet
Scriind pe valuri cu a lui peniță
I-ați adio de la neputință.

Eu grăunte de nisip,
Pământul am umbrit
Am fost un strop curat de apa
Într-o lume atâta de nedreaptă

Azi veghez din infinitul albastru
Mâine totul va fi la loc
Altuia îi va fi menit dezastru
Și totu va începe doar cu-n strop.

By Anda R. <><
09.06.2020
©Copyright reserved©

31. OH tu, moarte…

Ce însemni, tu moarte, pentru mine?
Nu însemni nimic, decât lacrimi și suspine
Un suflet smuls din trupul rece și gol
Grăbită să îl cobori în negrul din Şeol

Ce însemni, tu moarte, pentru mine?
O fracțiune făurită în a negrului tăciune
Un imens deşert de durere și tăcere
Clipa ce nu o cumpără nici o avere

Ce însemni, tu moarte, pentru mine?
Un ultim blestem de a te vedea pe tine
Vii ca hoțul neanunțată, fără gălăgie
Ba, chiar nemanierată, nu suni la sonerie?

Ce însemni, tu moarte , pentru mine?
Un croitor ce ne îmbracă duhul cu noi haine
Ce taie tuturor și cea din urmă răsuflare
Iar firul vieții îl măsoară cu atenție mare

Ce însemni, tu moarte, pentru mine?
Poate doar un ceas ce funcționează foarte bine
Dar stai, tu nu ești cu toți la fel de blândă
Fie tineri sau bătrâni, cu toții ești la fel de crudă

Ce însemni, tu moarte, pentru mine?
Poate un muncitor desprins parcă din uzine
Notând totul cu atenție în compendiu
Uitând complet de câte un concediu

Se spune că ne naștem fără a ne dori
Oh, de am știi măcar când vom muri
Căci înăbușim cu al existenței patos
Clipa vecină cu… locul cel luminos.

By Anda R. <><

22.01.2019
© Copyright reserved ©

30. Plaiuri străine

Drumul vieții mi-a întors ultima carte
Și m-a dus departe în străinătate
Am visat o viață mai bună
Cum mi-a prezis ultima rună.

Am plecat la recoltat măslini
Să pășesc prin viață cu pași mai lini
Înșelat de prietenii cei buni
Am ajuns să strâng doar praf în pumni.

M-au înșelat că va fi bine
Că vor avea grijă și de mine
Să am ce să muncesc
Pe copii cu ce să îi hrănesc.

Am înghețat în colibe ponosite
Cu multă umezeală-n ghete
Numai vântu` îmi cunoștea lacrima
Și dorul după familia mea.

Mi-am venit repede în fire
Doar n-oi rătăci în neștiire
Voi lucra cu ziua, voi da cu sapa…
Și de acest chin, tot voi scăpa.

Ridicat-am fruntea în zarea necunoscută
Și spre casă mi-am setat a mea rută
Am muncit, am transpirat
Până bani de drum mi-am adunat.

Când m-am vazut în autobus spre casă
Eram cea mai bucuroasă
Nu stinge dorul după ai mei;
Câțiva euroi și dolărei.

By Anda R. <><

28.12.2018

© Copyright reserved ©

29. Prețuiește ce ai!!!

Dă-mi mie ochii tăi române!
Să văd limpede pe unde calci.
Orbi am fost și vom rămâne;
Când nu-i iubim pe cei dragi.

Dă-mi mie urechea-ți clăpăugă
Să ascult un dor nătâng în van.
Surzi suntem, o nație slugă.
Îngenunchiați în tăcerea de tiran.

Dă-mi mie mâinile-ți neobosite!
Făuritoare de frumos curat.
Ciungi am fi cu ghiare încleștate;
Nemângâind pe cel apropriat.

Dă-mi mie picioare să fug la ai mei semeni!
Că ologitu-nea ‘nvrăjbirea.
Despărțind apropriații prieteni;
Fracții, le e și cărarea și vorbirea.

Dă-mi mie sănătatea ta deplină!
Ce atâția nu știți a o prețui.
Handicapații nu au nici o vină;
Ei, în orice clipă v-ar înlocui.

Ochi deschideți larg și iubiți!
Urechi ‘plecați spre ascultare!
Cu mâinile să nu obosiți!
Iubirea de semeni s-o duceți pe picioare!

By Anda R. <><

15. 03. 2018.

© Copyright reserved ©

28. Bordura (ne)simțită

Azi m-am încălțat cu roți noi
Nu-s de firmă, dar sunt bune
Dat’am de un mare borduroi
Și am rămas în drum, pe bune!

Nu îmi iau haine de fiță
Strâng mărunții, leu pe leu
Ca să am de câte o spiță
Când mă lasă-n drumul meu.

Prinsă sunt ca de înnec
Când studiez infrastructura
Nu am unde învârtii din cerc
Mă vânează peste tot, bordura.

Iar critic cu înverșunare
Legea noastră românească
M-a lăsat fară accesibilizare
Dumnezeu să ne ferească!

În loc de rampe puneți trepte
Căruciorul zici că v-a orbit
Oare când o să se îndrepte?
Etichetarea celui oropsit?

Tu vezi doar cercuri, spițe, roți,
Un spectacol plin de aparențe.
Dar chiar atât e tot ce poți?
Să ne vinzi cu tot cu redevențe?

By Anda R. <><

17.02.2018.

© Copyright reserved ©

27. Bordura

Ni-a ajuns peste măsură
Nouă celor care `ndură
Să visăm o infrastructură
Lină, fără de bordură.

Parcă am fi cu toții la cură
Miei jertfiți, legați la gură,
Hrăniți cu promisiuni și ură
Și ocara celor ce ne `njură.

Cu un căruț de ați face voi o tură,
Ați vedea că viața-i dură.
Ne numiți „lepădătură”
Și aruncați-n noi cu zgură.

Sorbiți din ignoranță ca din băutură,
Fără să știți ce înseamnă o bordură.
Credeți că viața mai are câte o scurtătură
Când toți sfârșim sub aceeași scândură.

Cu o sabie și o armătură
De ne-am unii a sta`n spărtură.
Cu ochii negrii ca o mură
Am muta ori și ce bordură.

Omule ce calci a României bătătură
Ce-ți stă deasupra ta ca pajură?
Fraternitatea risipită-n negură?
Sau umanitatea cu a sa alură? 

By Anda R. <><

27.03.2017.

© Copyright reserved ©