38. O despărțire de duzină.

De voi părăsi a tale brațe
Să nu mă întrebi de ce?
Se rup visele legate-n ațe
Căci ai ales să fi o piatră rece

De-ți voi întinde palma mea vreodată
Va fi doar cu semnul despărțirii
Pentru tot ce nu ai prețuit o dată
Când mă amăgeai cu sărutările iubirii

De voi închide cândva o poartă
Să nu mă întrebi de voi mima
Când bun venitul zis o dată
Nu l-ai rostit cu toată inima

Ai crezut că sunt tare ca un munte
Și că poți să arunci cu nepăsare
Dar eu am strâns grăunte cu grăunte
Când tu-mi puneai pe rană sare

Dacă am amuțit și tac mereu
Înseamnă că adun fiecare piatră
Tu nu ai știut ce e în sufletul meu
Și nici nu vei mai știi vreodată

Ți-am întins dragostea pe fiecare masă
Și te-am iubit cu fiecare răsuflare
Acum știu că ție nu-ți mai pasă
Ignoranță ta doare cel mai tare

Sensibilă am fost ca un boboc de crin
Ți-am oferit iubire și delicatețe
Dar ai batjocorit-o ca orișice hain
Și-am să părăsesc a tale brațe….

By Anda R <><
27.08.2020
©Copyright reserved©

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s