Eu NU am nevoie de religie.

Mi-e greu sa caut un inceput potrivit pentru acest post deorece multitudinea cuvintelor ma inunda atat de  mult in cat e greu sa le pun intr- o ordine precisa. Dar azi am ales sa scriu despre religie. Desi cu putin timp alocat subicetului as putea face o scurta incursiune in istoria religiilor si as putea contura o umbra de balanta care sa echilibreze vesnica polemica intre efectele negative a religiei si efectele ei benefice. Si vesnic vor exista diversiuni pe aceasta problema. Minti stralucite au incercat sa ii rezolve ecuatia, insa mereu nu puteau afla decat un rezultat variabil.

Nu imi propun sa fac critica nimani, deoarece nu e problema mea ce gandeste fiecare, eu pot spune doar despre mine ca in dreptul meu eu, am inteles ca fiecare om are propria sa “religie” si asta pentru ca fiecare din noi avem proprile noastre incredintari, proprile constiinte, pe care fiecare in mod individual si-o personalizeaza in modul voit de el. Bineinteles, aici nu vreau sa ma fac intelesa gresit. Eu gasesc doua realitati absolute si acelea sunt doar BINELE si RAUL. La fel cum exista un bine asa exista si un rau, doua stari care se materializeaza prin mine si prin oameni. Religia este si ea un alt instrument de a exterioriza printe noi aceste doua realitati. Si la fel cum oamenii aleg sa faca rau, la fel si prin religie s-a putut alege usor  a face acest lucruu. Religia care e construita pe interese materiale sau pe interese de natura detinerii controlului si puterii, sau orice alte motive este o religie otravitoare. Desi la cat rau se face in lume cred ca multi ar opta pentru o forma de religie care sa suprime raul existent insa tot cu ajutorul raului ca forma de rasplata.Religia este doar o unealta prin care omul este impiedicat sa vada cu adevarat distinctia intre bine si rau. Fapt ce este mai esential decat orice alt lucru. Eu nu am nimic cu nimeni si cu incredintarea nimanui fiecare cum isi asterne , asa si doarme, este o vorba din popor, si e adevarata. Sigura obiectie plauzibila este ca omul are parte in viata aceasta de bine dar si de rau. Si infuziile acestea orbesc omul pentru al face confuz in libertatea alegerilor sale. Religia nu e nici un ritual , nici o traditie , nici o forma de inchinare, nici o izolare de lumea inconjuratoare, nici nimic altceva  ce e contrar libertatii noastre. Noi ca oameni am uitat sa fim liberi si fericiti si mai putin subjugati de tot felul de conditii adunate dealungul vremurilor de oameni care asa au simtit ei ca au incredintarea cum ca asa cum vad ei lucrurile , asa sunt si bine. NU, fiecare individ e special si diferit si asta face frumusetea vietii noastre  diversitatea in care ne aflat a uimit mereu omenirea si o va uimii in continuare. Tocamai de aceea un ecumenism nu va fii niciodata bine privit si nici primit, pentru ca diversitatea in care ne aflam nu va putea fii nici o data adusa la o uniformitate totalitara. Ca exemplu personal pot spune ca a trebuit sa am ochii deschisi si sa accept ca nu o religie trebuie sa ne diferentieze si sa ne adunam doar grupuri si grupulete cum am simti-o pe propria mea piele aflandu-ma intru-un anumit grup de oameni si am vazut facandu-se o sedimentare intre oameni care s-au clasat tot pe fiecare categorie, ceea ce nu e ok, deoarece nu stii nici o data cand in calea ta poate sta o perla pretioasa pe care tu poate o dispretuiesti din pricina aparentelor fara ca sa mai iti acorzi putin ragaz sa scotocesti dincolo de aparente.

Oh, ce fericita ar fii lumea fara atatea constrangeri, care in timp oamenii au ajuns sa le impreuna semenilor lor, noi am fost chemati sa facem binele , oricat ar fii de greu, Chiar si Domnul Isus nu a chemat oamenii la vre-o religie, ci din potriv a  facut acelas lucruu a invatat oamenii sa fie o religie individala a iubirii intrupate in fiecare din noi.

Am o umbra de tristete cand ma gandesc la toate aceste lucruri  si nu imi vine decat sa imi zic: Eu pot fii diferit si NU AM NEVOIE DE RELIGIE. Pot traii si fara ea, si pot avea parte de rai si fara atatea controverse ce le importa religia o data cu venirea ei intre oameni.

Eu NU amnevoie de religie.

Religia ma otraveste

Religia face omul sa nu fie liber-> eu am nevoie de libertate.

Religia face omul duminica de duminica sa poarte tinute elegante-àEu am nevoie de tinuta dragostei

Religia pune o bentitza pe capul femei (asa e mai nou)->Eu am nevoie de smerenie

Religia ne pune pe o banca in biserica trupeste, dar cu gandul si cu inima suntem tot acolo unde voiam sa fim->eu vreau sa fiu acolo unde trebuie sa fiu, dar sa fie locul potrivit

Religia il face pe om ca duminica de duminica sa care o Biblie la subrat doar la biserica-> Eu am nevoie de  ea in inima si mereu

Religia face ca oamenii din o anumita confesiune sa se adune grupri si grupulete->Eu am nevoie sa fiu pe cat se poate in preajma a tot felul de oameni.

Religi inunda mintea cu teorie despre bine doar in serviciile religioase-> eu am nevoie de practica binelui zi de zi

Religia face omul egoist-> eu  am nevoie de iubire

Religia face ca “misionrii” sa mearga prin inteaga lume la clasa bussines-> eu am nevoie sa  merg chiar si desculta la semenii mei

Religia aduna banii sarmanilor->eu vreau sa ii dau sarmanilor

Religia face cunostinte si pile bine vazute oamenilor si astfel apar casatoriile din interese-> eu vrea sa ma casatoresc din iubire

Religia face si ea muzica cantata si vanduta pe bani frumosi-> eu as vrea asa nestiutoare cum sunt  sa cant oricui am ocazia.

Religia ne aduce la paturile celor din spitale si in inchisori si prin azile doar de sprafata -> Eu vreau sa merg cu dragoste la ei.

Religia ne face ignoranti cu semenii nostrii si cu problemele lor->Eu vreau sa pot oferii o cada cu apa calda unei biete batranici ce intinde mana dupa o coaja de paine

Religia ne face sa zicem una si alta noi defapt actionam->eu vreau sa fac doar ce pot crede.

Religia ne da conducatori care ne impun supunerea->eu vreau sa ma conduca doar Dumnezeu.

Religia impune veselia mereu pe chip->Eu vreau sa am chipul asa cum imi este inima

Religia ne face sa vorbim mereu in termini religosi din varful limbii-> E vreau din inima sa am indrasneala sa pot vorbii orice cu oricine oricare i-ar fii nevoia

Of… si lista e lunga si o puteti continua si singuri, ca punct de invatzamant, nu ca judecata, nu dati sentinte, in dreptul nimanui decat in dreptul vostruu.

Daca nu ar fi existat religia cum ar fi aratat intreg mapamondul la ora actuala?

Eu nu am sa cant asa cum vor altii, ci imi voi canta propria-mi melodie.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Eu NU am nevoie de religie.

  1. Ramona Ciobanu zice:

    te iubesc anda ❤

  2. Guest zice:

    „Eu nu am sa cant asa cum vor altii, ci imi voi canta propria-mi melodie.” Te asigur caci canti melodia ce ti-o pune El in inima, asta daca ii dai voie, melodia nu-i a ta,e a Lui.

    „Orice lucru El il face frumos la vremea lui” (Eclesiastul 3:11)

  3. Cat adevar in acest articol. Am scris si eu un articol asemanator pe blog-ul meu.

    • electrumm zice:

      Ti-am citit articolul….interesant cum expui tu problemele la interval. Ar fi multe de comentat la forma de expunere a ideilor…..insa fiecare cred ca isi poate permite sa vorbeasca cum simte …ca: „de` totusi e democratie nu ?” Totusi sa nu uitam ca suntem oameni si respectul fata de semeni nostrii si fata de convingerile celulialt nu prieste a fi ingradite. Numai bine…..

  4. Nu mai conteaza asta… Eu am invatat ceva din acest articol, si sper ca si in cazul tau sa se intample la fel. Bafta!

  5. Inteleg ca il iubesti pe Dumnezeu asa cum doresti tu, fara a avea nevoie de religie . Oare aceasta n-o fi o forma de egoism ?

    • electrumm zice:

      Nu Il iubesc cum vreau eu asa de capul meu…..ci Il iubesc asa cum doreste El sa fie iubit. Ca sa il pot iubii pe Dumnezeu nu este neaparat nevoie sa se interpuna religia intre mine si El. Cat despre egoism nu poate fi vorba deoarece acolo unde iubirea straluceste inevitabil lumina ei este vazuta.

      • Poate ca nu ar trebui sa privim religia ca pe un element separat , intermediar intre om si Dumnezeu ci ca pe o forma de organizare a oamenilor care il iubesc pe Dumnezeu, si doresc sa-si manifeste dragostea lor impreuna si in acelasi mod.

Lasă un comentariu